1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24

Evanghelia după Sfântul Luca

traducerea catolică
Editura Sapientia din Iaşi

Capitolul 4

    1. A venit la Nazaret, unde fusese crescut, și a intrat în sinagogă, după obiceiul lui, în zi de sâmbătă, și s-a ridicat ca să citească.
    1. I s-a dat cartea profetului Isaia și, deschizând cartea, a găsit locul în care era scris:
    1. Duhul Domnului este asupra mea: pentru aceasta m-a uns să duc săracilor vestea cea bună; m-a trimis să proclam celor închiși eliberarea și celor orbi recăpătarea vederii, să redau libertatea celor asupriți;
    1. să vestesc un an de îndurare al Domnului.
    1. A închis apoi cartea, a dat-o slujitorului și s-a așezat. Ochii tuturor din sinagogă erau îndreptați spre el.
    1. A început apoi să le vorbească: "Astăzi s-a împlinit Scriptura aceasta pe care ați ascultat-o cu urechile voastre".
    1. Toți dădeau mărturie în favoarea lui și se mirau de cuvintele pline de har care ieșeau din gura lui și spuneau: "Nu este acesta fiul lui Iosif?"
    1. Dar el le-a spus: "Fără îndoială îmi veți zice parabola aceasta: «Doctore, vindecă-te pe tine însuți! Ceea ce am auzit că s-a întâmplat în Cafarnaum, fă și aici, în patria ta».
    1. Adevăr vă spun că nici un profet nu este acceptat în patria sa
    1. și adevărat vă spun că multe văduve erau în Israel în zilele lui Ilie, când cerul a fost închis timp de trei ani și șase luni, încât s-a făcut mare foamete pe tot pământul,
    1. dar Ilie nu a fost trimis la nici una dintre ele, ci doar la o femeie văduvă din Sarepta Sidonului.
    1. Și mulți leproși erau în Israel pe timpul profetului Elizeu, dar nimeni dintre ei n-a fost curățat decât doar Naaman Sirianul".
    1. Auzind acestea, toți cei din sinagogă s-au umplut de mânie.
    1. Sculându-se, l-au scos afară din cetate și l-au dus pe buza prăpastiei de pe colina pe care era construită cetatea lor ca să-l arunce de acolo.
    1. Însă el, trecând prin mijlocul lor, a plecat de acolo.

Ispitirea lui Isus
(Mt 4,1-11; Mc 1,12-13)

Capitolul 4

16 A venit la Nazaret, unde fusese crescut, și a intrat în sinagogă, după obiceiul lui, în zi de sâmbătă, și s-a ridicat c ca să citească. 17 I s-a dat cartea profetului Isaia și, deschizând cartea, a găsit locul în care era scris:
18    Duhul Domnului este asupra mea:
    pentru aceasta m-a uns
    să duc săracilor vestea cea bună;
    m-a trimis
 d să proclam
    celor închiși eliberarea
    și celor orbi recăpătarea vederii,

    să redau libertatea celor asupriți;
19    să vestesc un an de îndurare e al Domnului.
20 A închis apoi cartea, a dat-o slujitorului și s-a așezat. Ochii tuturor din sinagogă erau îndreptați spre el. 21 A început apoi să le vorbească: "Astăzi s-a împlinit Scriptura aceasta pe care ați ascultat-o cu urechile voastre" f. 22 Toți dădeau mărturie în favoarea lui și se mirau de cuvintele pline de har care ieșeau din gura lui și spuneau: "Nu este acesta fiul lui Iosif?" 23 Dar el le-a spus: "Fără îndoială îmi veți zice parabola aceasta: «Doctore, vindecă-te pe tine însuți! Ceea ce am auzit că s-a întâmplat în Cafarnaum, fă și aici, în patria ta». 24 Adevăr g vă spun că nici un profet nu este acceptat în patria sa 25 și adevărat vă spun că multe văduve erau în Israel în zilele lui Ilie, când cerul a fost închis timp de trei ani și șase luni, încât s-a făcut mare foamete pe tot pământul, 26 dar Ilie nu a fost trimis la nici una dintre ele, ci doar la o femeie văduvă din Sarepta Sidonului. 27 Și mulți leproși erau în Israel pe timpul profetului Elizeu, dar nimeni dintre ei n-a fost curățat decât doar Naaman Sirianul".
     28 Auzind acestea, toți cei din sinagogă s-au umplut de mânie. 29 Sculându-se, l-au scos afară din cetate și l-au dus pe buza prăpastiei de pe colina pe care era construită cetatea lor ca să-l arunce de acolo. 30 Însă el, trecând prin mijlocul lor, a plecat de acolo.

 

Note de subsol


c Isus citeşte textul în picioare, aşa cum era obiceiul, din respect pentru Sfânta Scriptură. Apoi se aşază, aceasta fiind poziţia celui care învaţă (Lc 5,3; Mc 4,1).
d Un grup important de manuscrise adaugă: să-i vindec pe cei cu inima zdrobită. Textul este luat din Is 61,1.
e Deja în cartea alianţei era prescris un an sabatic pentru pământ (Ex 23,10-11) şi un an sabatic pentru iertarea datoriilor (Dt 15,1-6); Lev 25,8-19 cere, pe deasupra, la fiecare 50 de ani, un "an jubiliar", numit astfel pentru că era anunţat cu trompeta (în ebraică yobel), un an care însemna eliberarea tuturor locuitorilor ţării aflaţi în detenţie, recăpătându-şi fiecare patrimoniul pierdut. Această eliberare fizică prefigura eliberarea spirituală de sub jugul păcatului şi al Satanei. În acest context, înţelegem de ce Luca nu continuă citatul din Isaia care se referea la pedeapsă (o zi de răzbunare pentru Dumnezeul nostru) care nu cadrează cu contextul de mântuire şi eliberare. Când se proclamă acest "an de îndurare al Domnului", el nu se limitează la o perioadă din activitatea lui Isus, ci se referă la era nouă a mântuirii care a început în Cristos.
f Lit.: astăzi s-a împlinit Scriptura aceasta în urechile voastre. Expresia "în urechile voastre" este folosită şi în VT (Dt 5,1; 2Sam 3,19). De notat legătura subtilă între "ochi" (v. 20), "urechi" (v. 21) şi "mărturie" (v. 22).
g Lit.: Amen - cuvânt de origine ebraică, folosit în VT ca o confirmare a unei stări, deseori ca răspuns la o rugăciune (Dt 27,15; Ps 106,48 etc.). A fost preluat ca atare, netradus, în NT. Folosirea acestui cuvânt în greacă împreună cu un verb se află numai pe buzele lui Isus. În traducerile contemporane întâlnim două tendinţe: 1) preluarea cuvântului fără a-l traduce, în special în traducerile liturgice; 2) redarea sensului în funcţie de context: "adevărat", "într-adevăr", "cu siguranţă" etc.
copiere simplă
copiere cu trimitere
copiere cu formatare

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24


 
© 2013 DeiVerbum.ro - un proiect dezvoltat de Catholica.ro în colaborare cu Ercis.ro şi EdituraSapientia.ro